Traditii autentice KENPO KARATE

 

Revenim in acest ciclu de articole dedicate istoriei vechii arte a kenpo-ului dura disciplina a luptei cu miinile goale din Okinawa, la controversatul maestrul Choki Motobu considera totusi a fi unul dintre cei mai importanti maestri de kenpo din arhipelagul Ryukyu.

Desi principalele momente ce au marcat viata lui Choki Motobu au mai fost prezentate in articolele anterioare despre kenpo unele merita o atentie deosebita. Aceasta deoarece ele au avut o influenta deosebita in ceea ce priveste evolutia ulterioara a tehnicilor de kenpo-karate precum si spiritul cu care ele erau practicate. Este de asemenea important de retinut faptul ca termenul modern de karate precum si practica martiala asociata acestuia urmau sa apara mult mai tirziu, abia in 1936 pe vremea cind Choki Motobu se intorcea glorios din Japonia unde statuse o lunga perioada intre anii 1921-1936.

Maestrul Choki Motobu, descendent al clanului nobil Motobu clan de prim rang in Okinawa, era cel mai mic dintre cei 3 frati ai sai. Dintre acestia, cel mai mare Choyu Motobu a fost desemnat ca urmas al traditiei martiale a familiei adica a scolii Motobu Ryu Kenpo si tot Choki Motobu nu a acceptat niciodata aceste lucruri, si cu atit mai putin lipsa de atentie din partea familiei.

Se pare ca din aceste motive, Choki Motobu a devenit foarte nonconformist, purtarea sa deranjind pe multi din jurul sau. El si-a inceput studiile de arte martiale cu Motobu Ryu Kenpo si apoi Shorin Ryu cu maestri cei mai renumiti din arhipelagul Ryukyu: Matsumura Sokon, Matsumura Kosaku precum si cu Itosu Yasutsune. Indata ce iesea din dojo dupa antrenamente, Choki Motobu era dornic sa-si testeze practic noile cunostinte dobindite. Astfel se angaja in numeroase lupte de strada si de multe ori chiar el va fi cel care va provoca aceste extrem de dure conflicte. Dotat cu o forta exceptionala si o agilitate deosebita-fusese poreclit Motobu – Saru (maimuta) el si-a cistigat rapid o reputatie de luptator neinvins printre batausii locali. Toate acestea au facut ca prezenta sa in numeroase dojo-uri traditionale sa fie contestata. S-a ajuns chiar pina la aceea ca maestrul Itosu nu a dorit sa-l mai primeasca la antrenamente. A fost insa primit la staruintele influentului sau tata – Motobu Chomura.

Totusi la 19 ani Choki Motobu isi formuleaza clar si simplu scopul sau - acela de a deveni cel mai bun luptator din Okinawa.

Kake Dameshi – Luptele pe viata si pe  moarte

Incepind cu virsta de 19 ani in 1890, Choki Motobu si-a inceput un sir lung si singeros de provocari la lupta. Acestea erau traditionale pentru desemnarea superioritatii unor combatanti rivali. Aceste provocari la lupta erau denumite Kake Dameshi si chiar daca uneori nu erau chiar pe viata si pe moarte ele se sfirseau cu rani cumplite iar urmele lor puteau dura toata viata. Aceste lupte nu aveau absolut nici o regula si cel mai bun luptator din toate punctele de vedere era cel ce putea ramine in viata. Nu era vorba atit de o victorie ci de a ramine in viata, ci de a te ridica si a-ti continua propria Cale.

Se spune ca Choki Motobu i-a provocat pe cei mai periculosi si mai duri razboinici din Okinawa repurtind numai putin de 50 de victorii in aproape 2 ani, la doar 20 ani.

Dar nu au fost doar victorii, au fost si infringeri care au avut si ele rostul lor : Itarashiki Choku, luptator de strada si-n egala masura discipol al lui Toyama Kanken 10 dan, este primul de l-a invins pe impulsivul Choki Motobu. Un al doilea mare luptator ce a reusit sa-l invinga se pare pe Motobu a fost renumitul Kentsu Yabu caruia aceasta victorie i-a sporit si mai mult faima de “cel mai bun karateka”. Aceasta lupta a fost asteptata cu nerabdare de multa lume precum si de presa locala, fiind anuntata cu mult timp inainte. Confruntarea a durat aproape o jumatate de ora si desi a debutat cu numeroase lovituri gen karate, kenpo in final ea s-a redus la o lupta corp la corp cu numeroase prize, tehnici articulare si chiar lupta la sol. Toate acestea apartineau unei discipline okinawaene secrete toide sau tuite sau gyaku te in care Kentsu Iabu era deja un expert. El a reusit in final sa-l faca pe Motobu sa se declare invins doar dupa ce l-a fixat la sol luxindu-i un umar.

Aceste infringeri l-au facut pe Motobu sa-si reanalizeze stilul de lupta permanent in cautarea unor tehnici si de o eficacitate absoluta. Motobu isi perfectioneaza stilul de lupta si studiaza multe arte martiale, scoli de Naha-te Xing-Yi–Chuan cu un maestru chinez, tehnici de arme din Kobudo.

Ajuns in Japonia, el raspunde “cu placere” la toate provocarile dovedind insa ca a depasit totusi acea faza impulsiva a tineretii. El invinge cu usurinta campioni de box occidental, sumotori japonezi, experti in jujutsu demonstrind de aceasta data eficacitatea disciplinei okinawaiene, nou introduse in Japonia de catre maestrul Gighin Funakoshi un om de cultura prin excelenta. Multi sunt de parere ca fara tehnica lui Motobu si cultura si diplomatia lui Funakoshi, karate-ul nu ar fi putut apare in Japonia.

Dar iata o alta victorie rasunatoare a lui Motobu in Japonia impotriva unui imens luptator rus: Motobu a pasit pe ring imbracat intr-un costum, cravata si palarie dupa moda vremii si a spus ca accepta provocarea. Apoi a intrebat daca sunt permise loviturile de pumni si picioare. Arbitrul i-a spus ca acestea sunt interzise.in timp ce rusul il privea pregatit de lupta, Motobu a intrebat daca loviturile cu palma sunt permise de regulamentul rusului si i s-a raspuns afirmativ. Cind rusul s-a apropiat de el, Motobu i-a tras o palma peste fata, iar luptatorul rus s-a prabusit pe loc fara a se mai ridica pentru prima oara in cariera sa de luptator. Spectatorii au izbucnit uluiti in urale, Motobu a salutat si a coborit din ring spunind presei ca ceea ce a folosit era Tode Kempo: adica Kenpo Jutsu din insulele Ryu Kyu. Exact acesta a fost titlul din primele pagini ale ziarelor din zilele urmatoare ce anuntau victoria necrutatoare si extraordinara a unui maestru din Okinawa- Choki Motobu!

Kata si Bunkai in Okinawa Kenpo Karate

Ne vom indrepta acum atentia spre tehnica de Okinawa Kenpo Karate, destul de variata, paricularizata pe scoli dar unitara in ceea ce priveste conceptia fundamentala.

Se studiau diverse kata in egala masura bunkai-urile adica aplicatiile imediate ale tehnicilor incluse (sau ascunse) in kata. Multi considera in prezent kata ca lipsite de importanta concentindu-si intreaga atentie asupra kumite-ului. De fapt kata isi pierde valoarea in momentul in care semnificatiile miscarilor din kata sunt ignorate de catre practicant.

In kenpo karate si in toate scolile vechi de karate existau mai multe tipuri de aplicatii (bunkai), accesibile practicantilor in functie de nivelul lor de cunoastere al respectivului kata. Se poate face o analogie cu structurarea scolilor medievale japoneze de bujutsu: shoden, chuden, okuden (nivel de inceput, avansat si secret).

(c) Cristian Laiber