KENPO - O traditie inca necunoscuta

       Traditia okinawaiana a Kenpo-ului a avut o evolutie extrem de sinuasa si origini ramase înca destul de neclar definite. Datele pastrate despre maestri din Okinawa sunt si ele controversate. Astfel, despre Motobu Choki toti afirma ca era un luptator deosebit de puternic, niciodata învins, dar se stiu putine despre modul în care el vedea artele martiale, despre modul în care le-a transmis mai departe elevilor si discipolilor sai. În timp ce unii afirma ca era o fire extrem de orgolioasa si violenta, total lipsita de prejudecati si chiar vulgar uneori, altii sustin exact contrariul. Este cert ca întotdeauna dorea sa-si verifice aptitunile tehnice, combative, în orice situatie, cu orice consecinta, transmitând o arta martiala dura, adaptata luptei reale, departe de cea a maestrului Gichin Funakoshi. Totusi Yasushiro Konishi, cunoscut maestru de Karate si Kendo spune ca Motobu, chiar daca nu avea cultura lui Funakoshi, era impresionant prin corectitudinea sa, prin sinceritatea sa, prin asiduitatea cu care studia tehnicile okinawaiene, mai ales Kata-urile. Maestrul Konishi a fost discipol al lui Motobu, translatorul sau în Japonia; de asemenea, el a studiat si cu Gichin Funakoshi, ulterior fondând Shindo Shizen Ryu Karate si atingând nivelul de 8 Dan în Kendo.

      Elevii lui Motobu din Okinawa, îsi amintesc de antrenamentele puternice conduse de acesta, cu un studiu minutios al Kata-urilor (Bunkai) specifice. Accentul era pus pe loviturile în punctele vitale (Kyusho), luxari si proiectii. Era perioada in care se studia anticul Naifanchi, înainte de a fi descompus de maestrul Funakoshi în cele trei Kata Tekki.

       Este interesant cum Kenpo-ul în Okinawa s-a amalgamat cu vechea disciplina martiala japoneza secreta a familiei Mitose, originara din timpul shogunatului Tokugawa. Aceasta disciplina a fost transmisa doar membrilor clanului Mitose, ajungand pâna la James Masayoshi Mitose, nascut în Hawai în 1916. Traind în Japonia pâna în 1936, Mitose a devenit unul din cei mai apropiati discipoli ai lui Motobu, sintetizând tehnicile acestuia si adaugându-le vechi traditii al caror succesor era, ca cel de-al 21-lea maestru de Kosho Shorei Ryu Kenpo. Se pare ca existau chiar o serie de legaturi de rudenie intre Motobu si Mitose dar pe care Mitose nu le-a facut cunoscute datorita unei reputatii destul de dubioase a lui Choki Motobu in Okinawa.

        Cum a aparut în Japonia Kosho Shorei Ryu Kenpo?

          Legenda acestei traditii spune ca atunci când în secolele XI – XII trupele mongole au invadat China si multe manastiri au fost atacate, un calugar de la Shaolin s-a refugiat în Japonia. Aici a cunoscut un preot Shinto, pe nume Kosho, bun cunoscator al artelor martiale ale samurailor – Kenjutsu, Naginata Jutsu, Kyu Jutsu, Bajutsu.

Impresionat de cunostintele calugarului de la Shaolin, Kosho a început sa studieze cu acesta mai ales tehnicile de lupta fara arme, bazate unele dintre ele pe imitarea modului de lupta al unor animale. Acest Kosho, pe numele sau adevarat Mitose este fondatorul clanului Mitose.

În 1280, un succesor al lui Mitose s-a convertit la buddhism si era macinat de doctrina nonviolentei din religia sa si de disciplina razboinica pe care o practica. Meditând profund lânga un pin batrân aflat în apropierea unui templu “al pinului” (Kosho-Ji) el a înteles ca spiritul artelor martiale trebuie sa fie unul nonviolent, cu accent pus pe aparare, pe cautarea interioara a iluminarii spirituale. Începând de atunci sistemul sau a inclus numeroase elemente de religie, filosofie, chiar unele forme de meditatie Zen, Yoga, alaturi de tehnici de lupta cu si fara arme. El si-a numit scoala Kenpo Kosho Ryu.

James Masayoshi Mitose, cel pe care Motobu l-a considerat ca “membru al familiei sale” a revenit în 1936 în Hawai, unde a dezvoltat puternic aceasta arta martiala sobra cu puternice influente buddhiste si shinto-iste. Mitose a predat tehnicile si filosofia Kenpo în Hawai pâna în 1953 când s-a mutat în America.

Cu o personalitate charismatica, disciplina sa a câstigat imens în popularitate spre deosebire de alte arte martiale patrunse mai recent în America. Multi dintre discipolii sai chiar doreau sa înfiinteze un fel de miscare religioasa a Kenpo-ului, idee refuzata categoric de maestrul Mitose. El a murit în 1981 în conditii calificate si acum ca fiind “misterioase”.

Elevii sai din Hawai sunt cei mai cunoscuti în Statele Unite – William Kwai Chow (1914-1987) si practic fondatorul Kenpo-ului american, Edmond Kealoha Parker (1913-1990), mai cunoscut ca Ed Parker. Acesta din urma este cel ce a antre-nat primii maestri americani în Kenpo. Datorita acestuia, American Kenpo Karate a devenit una din cele mai practicate discipline martiale din SUA. Primele campio-nate de Karate din America au fost organizate tot de Ed Parker. Multi elevi avansati ai lui Parker, încurajati de acesta, si-au fondat sisteme proprii de Kenpo, ramânând uniti însa în aceeasi asociatie. Din pacate, dupa disparitia lui Ed Parker, multi elevi au parasit asociatia sa înfiintând scoli independente.

În Europa, unul din cei mai vechi practicanti de Kenpo este Shihan RAOUL GUTIERREZ LOPEZ, 8 Dan Kosho Ryu Kenpo, din Spania, elev direct al lui Thomas Mitose, actual conducator al stilului, cel de-al 22-lea maestru al scolii. Vechi practicant al artelor martiale,Shihan Raoul Gutierrez este în mod remarcabil multi-plu campion al numeroase competitii internationale, atât de noncontact (lupte pe puncte), cât si de full contact, precum si Kick Boxing. Pe lânga titlurile de campion de Kumite, el este si canpion de Kata, atât de Kenpo Karate, cât si de Kobudo (tehnici de arme).

Tehnicile de Kenpo cuprind atât lupta fara arme, dar si unele tehnici de Ko-budo (mai ales Bo – bastonul lung). Unele variante au si sisteme proprii de lupta cu cutitul (Tanto), sau cu doua bastoane simultan, influentat de stilurile filipineze de arte martiale – Kali Escrima.

Lupta fara arme este bazata mai ales pe tehnici multiple de lovituri de brate, în general tehnici scurte, din pozitii puternice cu garzi foarte închise. Influenta unor stiluri din partea de sud a Chinei este evidenta; de asemenea, sunt folosite Kata speciale de respiratie, în genul celor din ramura Karate-ului Naha Te (Goju Ryu, Uechi Ryu, mai târziu a aparut Kyokushinkai). Accentul este pus pe autoaparare, existând si numeroase tehnici de lupta de la mica distanta: lovituri de cot si genunchi, tibie, luxari, proiectii, imobilizari.

Desi Kenpo Karate a devenit foarte popular, dezvoltarea deosebita a laturii competitionale poate pune în pericol pastrarea stilului ca traditie a artelor martiale, riscând o transformare într-o “arta martiala” sportiva, departe de orice cale a cautarii drumului spre noi însine…

Emblema Kenpo Karate are drept animale simbolice tigrul si dragonul, direct inspirate din vechi traditii chinezesti. În timp ce tigrul reprezinta forta bruta, primul nivel fundamental al cunoasterii (dintr-un anumit punct de vedere), dragonul reprezinta nivelurile superioare ale cunoasterii, subtilele dimensiuni spirituale ale practicii unei arte martiale.

Kenpo ramâne o arta martiala ce nu a urmat clasica devenire evolutiva a artelor martiale japoneze si nu a suferit într-o masura atât de mare ca alte discipline acel proces de “ritualizare si stilizare” ce si-a pus amprenta pe multe arte martiale si nu numai. Conceput si utilizat permanent cu eficienta metoda de lupta si autoaparare, având duritatea si sobrietatea tehnicilor din Okinawa, supletea si subtilitatea tehnicilor chinezesti, Kenpo este în prezent, în acelasi timp,o adevarata traditie martiala si o autentica filosofie de viata.

(c) Cristian Laiber